În calendarul Bisericii noastre, ziua de luni, după Rusalii este Închinată Sfintei Treimi (Tatal, Fiul si Sfântul Duh).
Ieri, în ziua de Rusalii a fost cinstit în chip deosebit Duhul Sfant - sfinţitorul vieţii noastre, a treia persoană a Sfintei Treimi. Dar Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi este trimis prin Fiul, existând, deci o legatură bine definită între cele Trei Persoane.
Definirea acestei dogme despre Sfânta Treime este meritul Sfinţilor Părinţi de la Sinoadele I şi II ecumenice de la Niceea, 325 respectiv Constantinopol, 381. La acele adunări ale Bisericii a fost elaborat, pe baza învăţăturii Mântuitorului Hristos cuprinsă în Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, Crezul - Marturisirea de credinţă a Bisericii - normativ până la sfarşitul veacurilor. În câteva articole, îndelung gândite şi discutate, s-a formulat această învăţătură despre Sfânta Treime.
Arie - ereticul care nu a recunoscut dumnezeirea Fiului si Macedonie - ereticul care s-a ridicat împotriva Duhului Sfant, au fost anatematizati de Biserica, de la sfârşitul secolului al IV-lea vorbindu-se despre o învăţătură clara a Bisericii: Treimea este deofiinţă şi nedespărţită, aşa cum mărturisim la Sfânta Liturghie. Este foarte greu de înţeles această dogmă a sfintei Treimi: s-au scris tratate întregi de-a lungul veacurilor, s-au dat multe explicaţii - unele mai simple şi altele mai complexe dar contează esenţialul: există un singur Dumnezeu în trei ipostasuri: Tatăl, Fiu şi Duh Sfânt. Tatăl este Creatorul, Fiul este Mântuitorul, iar Duhul Sfânt este Sfinţitorul lumii.
Creştinii ortodocşi praznuiesc în fiecare an, pe 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Sfântul Ioan Botezatorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestita de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va ramâne mut până la punerea numelui fiului său.
Data de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător ca zi a naşterii Sfântului Ioan Botezatorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezatorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl său, a tămâiat în sfântul altar – loc în care numai arhiereul intra o singură dată pe an, în luna a şaptea, ziua a zecea (cf. Levitic 16, 29). Această lună din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie şi alta din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptura, Sfinţii Părinţi au rânduit ca ziua zămislirii Sfântului Ioan sa fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de naştere.
Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: Zamislirea lui (23 septembrie), Naşterea (24 iunie), Soborul lui (7 ianuarie), Tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).
Tot pe 24 iunie, ortodocşii prăznuiesc şi Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. Deşi ziua de prăznuire a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava este pe 2 iunie, există tradiţia ca Sfântul Ioan cel Nou să fie cinstit în mod deosebit şi în ziua în care sfintele sale moaşte au fost aduse la Suceava.
Menţionam că în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, au fost aduse în Moldova moaştele Sfăntului Ioan cel Nou. Ele au fost furate în anul 1686 de regele Jan Sobieski şi duse în Polonia, la Zolkiew, de unde au fost readuse pe 24 iunie 1783.
